About me…

Un șir lung de coincidențe.

Căutarea unui apartament în 2008 care să fie mai sus de etajul 5, dar să nu fie la ultimul etaj. Un apartament vizitat la ceas de seară, un balcon cu vedere liberă spre dealurile de la Măgura și un apus superb ne-au făcut să strigăm ”Ăsta e!”

Camera copilului, pregătită în 2009 cu tavanul albastru, norișori și stele fosforescente închipuind constelații știute și neștiute…

O dorință pentru Moș Crăciun venită la sfârșitul anului 2015…

”Ce să-ți aducă Moșul?”
”Un…telescop!”

Când ai 37 de ani din care partea adultă petrecută zi-lumină prin multinaționale, iar  cunoștințele tale de astronomie se rezumă la Soare, Lună și stele, dorința unui telescop de la Moș pare bizară.
De fapt, năucitoare de-a dreptul, pentru că nu mi-a trecut prin minte să întreb copilul de nici 6 ani de unde știe ce e ăla telescop, sau de ce vrea telescop, ce ar vrea să facă cu el, etc… Și nici prieteni care să aibă așa ceva nu aveam. Nu pe atunci.

Perplex, am ridicat din umeri și l-am trecut pe listă. Undeva, acolo, jos de tot, unde a rămas vreo două săptămâni, până când cuvântul ”telescop” a apărut iar în discuție.
Am început să mă documentez, să caut site-uri de profil și să compar diverse caracteristici. Recunosc, o făceam doar tehnic, pentru că nu aveam nici o idee despre cum se vede în unul sau altul – telescopul făcea parte dintr-o altă lume ruptă de realitatea vieții de zi cu zi. O lume paralelă…

Ce buget poți să aloci pentru un telescop cerut de un copil de 6 ani? Am început să mă uit după cele de jucărie, de 2-300 lei. ”Apertura contează” reținusem din nu știu ce articol. De la 50 mm ajung la 70-80mm, dar și la un buget de 400-500 lei.
”Ok, îl folosește copilul, dar poate mai bag și eu un ochi din când în când, poate îl luăm în curte la țară, dacă tot dau niște bani… măcar să fie ceva așa, mai performant!” îmi zic în timp ce derulez paginile cu telescoape…
[Prin ”mai performant” a se înțelege mai performant decât jucăria de 2-300 de lei după care mă uitasem prima dată!]
Și uite așa, din pagină în pagină și din telescop în telescop, am sfârșit în a lua de la Astromagazin pe 5 decembrie 2015 un SkyWatcher de 114 mm și focală de 900 mm pe o montură EQ1.
Recunosc că cel mai mult mi-a plăcut denumirea: Skywatcher. Avea parfum de Skywalker și Războiul Stelelor…

Jurnal de bord – 5 decembrie 2015
”I-am luat telescop ștrumfului.
De fapt… pentru toți l-am luat 🙂 Sper sa ajungă înainte de Crăciun!
Sa poată fi folosit pentru astrofotografie daca mă bate vreun gând pe viitor, și sa poată vedea inclusiv nebuloase si galaxii. Nu numai Saturn, Jupiter si Luna.
Deci… pentru ștrumf! :)”

Astrofotografie? Habar nu aveam despre ce vorbesc – la fel reținusem ceva din alt nu știu ce articol…
Telescopul a venit prompt, bine împachetat și a fost pitit bine vreme de mai bine de două săptămâni.

În dimineața de Crăciun – bucuria ștrumfului – de neprețuit! Sprânceana mea ridicată citind instrucțiunile – la fel! ”Ei, la urma urmei nu poate să fie mai complicat decât cozonacul de la Ikea” mi-am zis plin de speranță.
Copilul, intuitiv a început să îl asambleze. Corect, după cum am constatat ulterior din instrucțiuni. ”Am văzut la Tom și Jerry!” Aha, deci de acolo mi se trage…!

Arina și primul ei telescop (SW 114/900mm)
25 decembrie 2015
Arina și Luna
25 decembrie 2015

Noaptea următoare a fost ”first light”.
Ce aliniere polară, ce latitudine, ce echilibrare, ce aliniere de căutător? Direct cu ochii pe cer!
Ce am văzut? Luna, mare, frumoasă și strălucitoare de abia ne puteam uita la ea. Luna… și atât!

Frig? Nu se simte!
26 decembrie 2015

Arina a rezistat eroic vreo 30 minute (era o noapte obișnuită de decembrie, totuși), iar eu am mai insistat să văd ceva încă vreo oră în plus. Fără hărți, fără aplicație pe telefon – nu râdeți, dar în nevinovăția mea îmi închipuiam că o să privesc prin ocular și o să văd ce vede Hubble! M-am plimbat de pe o stea fără nume pe o altă stea fără nume… și cam asta a fost.
(”Mda… o stea. Mda…altă stea.”)

Jurnal de bord – 27 decembrie 2015
”De doua zile stăm la bunici, ziua bem, mâncam și ne plimbăm, noaptea cu ochii in telescop.
Noroc de Google Sky Map, că stim ce stele vedem…”

Arina, Radu și telescopul mereu pregătit pentru observații
22 noiembrie 2016

#depebalcon
30 iulie 2017

De atunci au trecut ani.

Echipamentele personale s-au schimbat.
În vara lui 2017 am făcut trecerea de la newtonianul SkyWatcher 114/900mm la un refractor apo second-hand SkyWatcher ED 100/900 mm, un superb instrument despre care sunt sigur că va îmbătrâni alături de mine. Montura EQ1 a suferit un upgrade inițial către un NEQ5, iar în prezent folosesc o montură iOptron CEM25p luată – de unde din altă parte dacă nu tot de la Astromagazin, ca un client vechi și fidel ce sunt. Iar biblioteca de ”astro” acoperă acum aproape jumătate de perete, în care la loc de cinste sunt cele trei volume ale lui Robert Burnham – Celestial Handbook, Turn left at Orion a lui Guy Consolmango, Altas of the Moon a lui Antonin Rukl și Sky Pocket Atlas-ul lui Roger Sinnott.

Arina.. în prezent are aproape 12 ani, iar dacă nu e frig iese la observații cu mine, ba chiar mai face și poze la Lună din când în când! Foarte reușite, zic eu! 😊

Radu M. Anghel / februarie 2021

Cer senin și gânduri bune!