Povești cu stele

“One small step for [a] man, one giant leap for mankind”

16 iulie 1969

”This is the last day of the old world” spunea scriitorul Arthur C. Clarke în momentul lansării misiunii Apollo 11 către Lună. Momentul în care am trecut de la contemplarea Lunii de la distanță la a păși fizic pe suprafața sa. Momentul în care copilul (omenirea) a făcut primul pas în afara leagănului (Pământul). O întreagă istorie a evoluției omenirii imposibil de comprimat în câteva rânduri. Poate în frânturi. Frânturi de povești. Povești cu oameni și Lună. Povești cu stele…

––––––––––––––––––––––––––––––

O misiune în spatele căreia au stat peste 400.000 oameni și eforturi financiare imense: între 1964 și 1973 banii alocați misiunilor spațiale au depășit 25 miliarde de dolari (153 miliarde valoare echivalentă pentru 2018!), cu maximul în 1966: 4,4%din PIB. Spre comparație, acum, bugetul NASA este sub 0,5% din PIB!

Trei astronauți care aveau să scrie istoria: Neil Armstrong, Edwin ”Buzz” Aldrin și Michael Collins.

Neil Armstrong, Michael Collins, Edward ”Buzz” Aldrin. Credit: NASA

O racheta imensă, Saturn V, ale cărei prime schițe au apărut în 1961 și al cărei prim zbor a avut loc la doar șase ani distanță (9 noiembrie 1967); o rachetă de 110 m înălțime (cu tot cu naveta Apollo) – echivalentul unui bloc cu 36 de etaje, ce a consumat aproximativ 3 tone de kerosen în prima fază a lansării, fază ce a durat 161 secunde!

Saturn V rocket. Credit: NASA

O navetă Apollo ce părea inspirată de o păpușă Matrioșka: este compusă din Modulul de Comandă, Modulul de Serviciu și Modulul Lunar, ultimul având la rândul său două componente – una pentru partea descendentă a călătoriei de pe orbită pe Lună și una pentru revenirea pe orbita lunară.

Apollo spacecraft. Credit: NASA

Denumirile alese pentru module nu au fost bătute în cuie de la început. Snowcone (conul de zăpadă) și Haystack (căpița) fiind primele două variante luate în calcul pentru Modulul de Comandă. În final au ales Columbia. Acum, dacă vă gândiți la Columbia inspirată din Districtul Columbia (Washington DC)… nu e de acolo! Naveta Columbia are numele inspirat din cartea ”De pe Pământ spre Lună” a lui Jules Verne – ”Columbiad space gun”! :)Modulul Lunar Vulturul (Eagle) a fost botezat după simbolul Statelor Unite – vulturul cu cap alb, o pasăre de pradă cu anvergura aripilor ce poate ajunge la 3 m și care poartă în gheare o ramură de măslin. Emblema a fost desenată de Michael Collins, pe desenul inițial ramura de măslin fiind în ciocul păsării, dar cum ghearele păreau prea ”amenințătoare” pentru un mesaj de pace, emblema a fost redesenată!

Apollo 11 insignia by Michael Collins. Credit: NASA

Un supercalculator pentru acele vremuri, depășit cu mult de gadget-urile pe care astăzi le purtăm în buzunar. O simulare computerizată a aselenizării efectuată cu 11 zile înainte de lansare, simulare în care se verifică diverse erori raportate de computer, timpii de reacție și soluțiile pentru fiecare dintre ele. O eroare neașteptată a calculatorului care ii duce la decizia abandonării aselenizării în cadrul acelei simulări și care ii determină să împartă erorile calculatorului în ”abandonați” sau ”mergeți mai departe”. O rostogolire de zaruri absolut extraordinară, pentru că 11 zile mai târziu, în timpul manevrelor reale de aselenizare eroarea care a dus la abandonarea simulării apare din nou și primește rapid răspuns de la Steve Bales, controlerul de zbor: ”Roger, we’re GO on that alarm”!

20 iulie 1969

”Să aveți o aselenizare ușoară” le-a urat Mike Collins la desprinderea Modulului Lunar de Modulul de Comandă.

”Ne vedem mai târziu” veni răspunsul lui Neil.

O grămadă de lucruri puteau merge prost, dar acesta era momentul pentru care s-au antrenat, era momentul lor astral în istoria omenirii. Terenul ales inițial pentru aselenizare se dovedește a fi mult mai accidentat decât se considerase – plin de bolovani mari ce ar fi putu cauza răsturnarea modului lunar. Praful lunar ridicat de motoarele Vulturului face și mai dificilă găsirea unui nou loc sigur pentru aselenizare. Totul era perfect calculat. Mai ales combustibilul – de ajuns doar pentru aselenizare și apoi pentru decolarea de pe Lună. Căutarea unui nou loc pentru aterizare era o luptă contra secundelor. Câteva secunde și o singura șansă de a efectua o aselenizare reușită. Dacă ar fi depășit timpul alocat… oare ar fi abandonat misiunea știind ca nu vor mai putea niciodată părăsi suprafața lunara sau ar fi aselenizat oricum? Inutila întrebare, nu-i așa? 😊

”Huston, the Eagle has landed!” se aude în căștile celor de la centrul de comandă. Și cei de acolo probabil au respirat pentru prima dată după minute bune de suspans! Era ora 20:17 UTC, 20 iulie 1969.

Oare cum e să ajungi pe Lună după un drum de mai bine de 3 zile și odată ajuns acolo, conform programului stabilit, să începi cu un program de somn?

În asemenea momente istorice nu există oboseală, iar emoțiile și nerăbdare astronomică îi fac pe Armstrong și Aldrin să refuze timpul de somn și astfel, pe 21 iulie, la ora 02:56:15 UTC Neil Armstrong devine primul om care pășește pe Lună! În acel moment pulsul lui Neil Armstrong era la doar 125 bătăi pe minut, cu mult mai mic decât al celor de pe Pământ, din Centrul de Control! 12 minute mai târziu Aldrin pășește și el pe suprafața selenară: ”Magnifica dezolare!” Neil pune stăpânire pe aparatul de fotografiat. Doar câteva fotografii cu el au rămas în urma misiunii Apollo 11 pe Lună, Buzz Aldrin fiind principalul personaj imortalizat în acele imagini.

Astronaut ”Buzz” Aldrin on the Moon. Photo by Neil Armstrong. Credit: NASA

Și tot Aldrin este cel răspunzător de stricarea întrerupătorului care pregătea motorul principal pentru decolarea de pe suprafața Lunii. Noroc de un pix (felt-tip pen) aflat la îndemână și care a fost perfect pentru activarea acelui întrerupător. Mă întreb… dacă nu avea pixul la îndemână o simplă șurubelniță nu ar fi rezolvat problema în mod similar? După 7 ore de odihnă astronauții au fost treziți pentru pregătirile de întoarcere acasă. La 17:54 UTC, 21 iulie 1969 au părăsit suprafața lunară. În acel moment, de la bordul Modulului de Comandă, pilotul Michael Collins are o inspirație extraordinară și realizează una dintre cele mai celebre fotografii din istorie: cea cu Modulul Lunar, Luna și Pământul în același cadru!Acea fotografie ce cuprinde ”toți oamenii care au fost, sunt și vor fi pe Pământ… mai puțin unul!”

Photo by Michael Collins. Credit: NASA

Știți steagul înfipt în solul lunar? Ei bine, apare in picioare doar în poză, pentru ca în momentul în care au părăsit suprafața lunară jetul de gaze de la Modulul Lunar a făcut ca steagul să fie aruncat la câțiva zeci de metri distanță! Celelalte misiuni lunare au decis să planteze steagul la mai bine de 30 m de ML.

Buzz Aldrin and the american flag on the Moon. Photo by Neil Armstrong. Credit: NASA

21 ore si 36 minute petrecute de Armstrong și Aldrin pe Luna.12 rotații efectuate în acest timp de Michael Collins pe orbita Lunii. Cu comunicațiile radio întrerupându-se brusc de fiecare dată când dispărea în spatele Lunii: ”I am alone now, truly alone, and absolutely isolated from any known life. I am it. If a count were taken, the score would be three billion plus two over on the other side of the Moon, and one plus God knows what on this side.”

24 iulie 1969

La revenirea pe Pământ, de teama unor ipotetici agenți patogeni/viruși/microbi lunari cei trei astronauți sunt plasați 21 zile în carantină, împreună cu o colonie de șoricei albi. Toți ochii erau pe acei șoricei, ca nu cumva vreunul dintre ei să dea semne de boala sau să se întoarcă brusc cu piciorușele în sus!Și asta nu e tot. Cei trei astronauți au fost nevoiți sa completeze chiar și formulare vamale… doar veneau dintr-o lungă călătorie din afara SUA!

Apollo 11 Astronauts spent 3 weeks in quarantine. Image credit: NASA

Printre rocile aduse de pe lună au fost descoperite și trei noi minerale. Unul dintre ele este botezat armacolit. ArmAlCol-it

––––––––––––––––––––––––––––––

A trecut jumătate de veac de la primul pas pe Luna. Sărbătorim micul pas al omului în spațiu. Peste doar trei ani vom mai avea ceva de sărbătorit: tot jumătate de veac… Dar jumătate de veac de când nu am mai fost pe Lună!

Categorii:Povești cu stele

Etichetat ca:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s